Atractii turistice

Biserica ortodoxa "Sf. Mihail si Gavril" Muncelu de Sus(Construita in 1803)

Biserica cu hramul "Sf. Voievozi Mihail si Gavril " asezata in partea de sud a satului Muncelu de Sus. Dupa inscriptia de la intrare, biserica a fost construita in anul 1803, la vreo 2 km departare de locul unde se afla astazi la punctul denumit "Via Veche - Brosteanca" .

Biserica este construita pe temelie de piatra cu peretii din barne, blanita cu scandura si acoperita cu dranita. Este lunga de 14 m si lata de 6 m. Are forma de nava la Rasarit cu absida poligonala pentru altar si cu turn mic pe pronaos la intrare, care serveste de clopotnita. Astazi nu mai are clopote ele fiind duse la clopotnita bisericii noi care se afla in aceeasi curte.

Biserica este construita cu osardia credinciosilor. Se mai spune ca ea ar fi adusa de la sasi. Pe acoperis sunt doua cruci. Pe altar si pe clopotnita ( turn ) care au la baza o semiluna.

In anul 1856 biserica a fost stramutata pe locul unde se afla astazi de la o departare de 2 km , cand sa restaurat si s-a facut catapeteasma. In anul 1903 a fost restaurata din nou blanindu-se peretii atat in interior cat si in exterior cu scandura.Nu are pictura pe pereti.

Catapeteasma este facuta din lemn de tei in anul 1875 avand 4 randuri de icoane si deasupra Rastignirea. Nu se cunoaste pictorul icoanelor din Catapeteasma. De asemenea ea nu are sculptura .

Biserica veche este pastrata cu grija, intelegand ca ea ramane ca un vestigiu al credintei crestinilor satului.

"Hanul Ancutei" - situat la 5 Km de satul Muncelu de Sus la granita cu judetul Neamt.

Locul de intalnire al atator eroi sadovenieni nu s-a aflat de la inceput in afara satului Tupilati, asa cum este astazi. ... Acel han - povesteste unul dintre eroii istorisirilor lui Mihail Sadoveanu - ... nu departe de locul unde a fost un sat Negoiesti, se cheama in zilele noastre Hanu-Ancutei si oamenii care se duc la Targul Iesului ori la Roman fac acolo popas mare.

Astazi, Hanul Ancutei a redevenit locul de popas si odihna de odinioara, pastrand cate ceva din atmosfera unui trecut care indeamna la taclale si zabava, ca pe vremea comisului Ionita.

Mihail Sadoveanu spunea despre han : "Trebuie sa stiti dumneavoastra ca hanul acela al Ancutei nu era han - era cetate!. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am vazut in zilele mele. In cuprinsul lui se puteau oplosi oameni, vite si carute si nici habar n-aveau dinspre partea hotilor..."